20 ani de date (2006–2026) • {{ stats.totalPolls }} sondaje • {{ stats.totalArticles }} articole presă • {{ citations.length }} citări
| Data | Wrong % | Right % | Instituție | PM | Coaliție | Eveniment |
|---|---|---|---|---|---|---|
| {{ p.date }} | {{ p.wrong }}% | {{ p.right }}% | {{ p.institution }} | {{ p.pm }} ({{ p.party }}) | {{ p.coalition }} | {{ p.event || '–' }} |
Pesimismul structural: De două decenii, 60-90% dintre români cred că țara merge în direcția greșită. Acest lucru nu e legat de un partid anume—media pe tip de guvernare variază între {{ stats.byGovType?.technocratic || '–' }}% (tehnocrat) și {{ stats.byGovType?.['center-right'] || '–' }}% (centru-dreapta).
Corelația cu crizele: Vârfurile coincid cu crize externe—austeritatea din 2011 (90%), pandemia COVID în 2021 (88%), nu cu schimbările de guvern. Singurul moment de optimism majoritar: decembrie 2014, imediat după victoria lui Iohannis (40% greșit, 55% bine).
Ciclul mediatic: Presa raportează aceste sondaje de {{ stats.pressMultiplier }}× mai frecvent în anii cu schimbări de guvern. Formularea "trei sferturi" a crescut de la 0% în 2011 la 73% în 2026.
Când 70-76% din populație crede că direcția e greșită indiferent de cine guvernează, problema nu e partidul X sau Y, ci întreg sistemul. Marile coaliții PSD-PNL n-au adus optimism—au alimentat ascensiunea AUR.
Anularea alegerilor din decembrie 2024 pe motiv de "interferență rusească" a fost posibilă tocmai pentru că pesimismul cronic creează instabilitate exploatabilă.
Sondajele "direcție greșită" apar de {{ stats.pressMultiplier }}× mai des în perioadele de instabilitate. Efectul: un ciclu de feedback în care pesimismul devine parte din discurs.
Decembrie 2014 rămâne singurul moment post-2006 cu majoritate optimistă (55% vs 40%). Context: alegeri cu 64% prezență și victorie percepută ca autentică.